MONUMENTE ARHITECTURALE – BISERICI DE LEMN
BISERICA DE LEMN DIN BILCA, JUDEȚUL SUCEAVA
Construcțiile de lemn rurale: bisericile, casele și anexele gospodărești, instalațiile tehnice populare, toate sunt făurite de meșterii populari specializați în prelucrarea lemnului, mai exact în dulgherit. Acești oameni erau buni cunoascători atât ai lemnului, dar aveau și un simț ascuțit în alegerea locului favorabil pentru o ulterioară construcție.
Una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din județul Suceava, este cea din Bilca, cu hramul ”Adormirea Maiciii Domnului”, care se sărbătorește pe 15 august. Acest lăcaș are cele mai multe asemănări morfologice cu o casă țărănească, proporțiile construcției fiind apropiate cu dimensiunile unei locuințe rurale.
Localitatea Bilca este atestată pentru prima dată într-un document din 23 mai 1436 ale lui Ilieș și Ștefan Vodă, dar cu numele de Bilca, așezarea se constituie la începutul secolului al XIX-lea.
Pe inscripția de la intrarea în biserica de lemn din Bilca, se poate citi: ”Această sfântă biserică s-au făcut zilele prea luminatului domn Ion Ion Neculai voievod prin silința cinstitului părinte Chir Ioasaf egumenul Putnei anul 1752.” Construcția a fost realizată între anii 1743 – 1744 și adusă din Vicovul de Jos în anul 1818. A fost așezată în livada lui Ion Bălan, loc în care s-a construit ulterior și cimitirul satului. După construirea bisericii de zid în satul Bilca, între anii 1868-1877, vechea bisericuță de lemn a rămas doar biserică de cimitir.
Lăcașul are pereții alcătuiți din bârne de brad, îmbinate în ”cheotori” semirotunde, cu tălpile din stejar masiv, iar acoperișul are o învelitoare în patru ape, fără rupere de pantă, confecționată din șindrilă.
Edificiul se înscrie în tipul de plan dreptunghiular, cu absida decroșată. Elementele decorative de pe console, sunt cele mai bine reprezentate, cu tăieturi în retragere, în ”dinți de fierăstrău”.
Altarul, puternic decroșat, are o formă dreptunghiulară, cu o singură fereastră, montată în axa absidei. Naosul, are două ferestre, amplasate asimetric în pereții longitudinali, acesta având formă de pătrat. Pronaosul este prevăzut, pe latura de sud, cu accesul în biserică, iar peretele opus, cu o fereastră, probabil una din ferestrele originale ale edificiului. Ancadramentul ușii bisericii este decorat cu rozete, loc unde întâlnim și inscripția ce datează monumentul.
Pardoseala este făcută din lespezi de piatră, neregulată. Punctele de rezistență ale monumentului, au fost întărite ulterior, cu stâlpi și grinzi. Catapeteasma are un pronunțat carcter popular, fiind cea originală.
La bisericuță, din anul 2004 se oficiază din nou slujbe, în mod constant. Redeschiderea lăcașului a făcut ca acest monument să fie bine îngrijit și conservat, fiind considerat o pagină din istoria zonei.
Bibliografie:
- Gheorghe Bratiloveanu, Mihai Spânu, Monumente de ahitectură în lemn din ținutul Sucevei, Editura Meridiane, București, 1985
- Bisericuța din livada lui Ion Bălan, Otilia Bălinișteanu / Reportaj, Doxologia.ro, mai 2012, accesat 20 iulie 2020.
Expert etnograf,
Eutasia Rusu
